Din oraşul Petroşani turistul poate pleca spre mai multe puncte turistice ale acestei frumoase zone. Masivul Parîng se află la 10 km. de Municipiul Petroşani, şi are trei zone montane: Rusu, zona Poieniţei şi zona Alpină, de unde se poate admira întreaga panoramă a Văii cât şi numeroasele lacuri glaciare. Frumuseţea piscurilor ca Parângu Mare (2519m), Cîrja (2405m), Parîngu Mic (2074m) acoperite de zăpadă aproape tot timpul anului aşteaptă vizita turiştilor. În masivul Parâng sunt numeroase cabane ca Vila Parâng, Cabana La Naşu, Şcoala Sportivă, Hotel Rusu şi multe altele, ce oferă servicii trecătorilor montani, iar pârtiile de schi cu teleschiuri şi nocturnă sunt excelente pentru practicanţii sporturilor de iarnă. Turiştii, pe perioada verii pot participa la excursii pe cărările montane.

Masivul Şureanu, cu frumoasele păduri şi cabana Groapa Seacă vă aşteaptă. Peisajele mirifice ce se văd din Cheile Taia, cabanele Lunca Florii sau Voievodul sunt popasuri pentru turişti.

În Masivul Vâlcan, chiar la intrarea spre traseul de creastă şi în Defileul Jiului, putem vedea Motelul Gambrinus. Din oraşul Vulcan turistul poate ajunge la Cabana Pasul Vâlcan urmărind Drumul Cel Mare, drum asfaltat, folosit şi de Mihai Viteazul pentru trecerea oştilor spre Transilvania în anul 1599.

Municipiul Lupeni dispune de frumoasa zonă turistică, Straja. Turistul poate ajunge în Masivul Straja urmărind drumul auto sau Drumul Cruci lung de 8 km. În această zonă se pot admira Crucea Eroilor închinată românilor martiri din primul Război Mondial aflată la altitudinea de 1485m şi având o înălţime de 19m, fiind iluminată pe timpul nopţii. Tot aici se află şi Schitul monahal din Straja situat la o altitudine de 1440m înconjurat de un complex de sculptură monumentală. Cabanele ca Montana, Cabana la Hudacu, Platoul Soarelui, Cabana la Moşu şi multe altele vă oferă servicii turistice de calitate. Transportul cu cele 6 teleschiuri, închiriere echipamente de schi şi profesori autorizaţi ISIA fac ca această zonă să fie căutată de mulţi turişti în perioada de iarnă.

În Vestul Văii Jiului la ieşirea din Oraşul Uricani spre Câmpul lui Neag întâlnim Motelul Valea de Peşti cât şi Lacul de Acumulare aşezat chiar la intrarea în Retezat, fiind şi locul de plecare al turiştilor spre zonele carstice Tecuri şi Peştera de Gheaţă. La intrarea în Masivul Retezat la 15km din oraşul Uricani, se află Complexul Turistic Cheile Buţii(1039m).

Masivul Retezat reprezintă un fenomen unic în întregul lanţ Carpatic prin înfăţişarea alpină, vegetaţie, abundenţa faunei, dar şi prin numărul şi mărimea lacurilor. Mândria Retezatului o constituie Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, o zonă de protecţie severă destinată exclusiv conservării fondului genetic al florei. Pe suprafaţa Parcului Naţional Retezat înfiinţat în 1935 se află Pădurea Seculară de la Govoriţa de 55ha. şi Peştera Gura Plaiului frumos străjuite de vârfurile Peleaga, Păpuşa şi Retezat.

Acolo unde nu se găseşte drumul,
Acesta trebuie construit!

“România este o ţară de care vă puteţi îndragosti”, scria un editorial de turism german. Natura neatinsă, curată este una din comorile României. Bogăţiile naturale păstrate neatinse cum sunt Delta Dunării, pădurile seculare montane, sunt puncte de atracţie pentru turişti. Fauna existentă în pădurile carpatice este cea mai bogată din Europa, aici trăind peste 40% din lupi, circa 1.500 râşi şi peste 60% din urşii bruni. Parcurile Naţionale din Retezat, Piatra Craiului, zonele carstice din Munţii Apuseni şi cei din Mehedinţi sunt atracţii ecologice pentru entuziasmul privitorului. Mulţi turişti doresc să se bucure de vacanţe în gospodării ţărăneşti, pensiuni turistice autentice. Turismul rural a luat o mare amploare mai ales în zonele izolate a Carpaţilor. Vacanţele active sunt tot mai căutate de turişti pentru programe de drumeţii, călărie, alpinism, excursii cu bicicleta, canotaj, plimbări cu pluta, zboruri cu parapanta, speologie, etc. Turismul cultural, cu frumoasele Mănăstiri din Bucovina sau cu fostele oraşe din Transilvania, aduc mulţi turişti în aceste zone magnifice. Nu trebuie uitate bisericile şi mănăstirile existente în toate zonele României, ceea ce formează turismul religios.

Pentru aceste oportunităţi de vizitare a turiştilor, Valea Jiului poate obţine un loc privilegiat. Ea dispune de frumoasele masive muntoase – Parâng, Straja, Retezat, Şureanu, unde dezvoltarea infrastructurii va aduce mulţi turişti dornici să-şi petreacă concediul în România. Pensiunile existente sunt într-un proces continuu de modernizare, multe din acestea oferind condiţii şi servicii ce depăşesc alte zone din România. Dezvoltarea cultului pentru turism va introduce Valea Jiului în turismul naţional şi internaţional, ca o destinaţie deosebită pentru agenţiile de turism.

Aici, Pensiunea Gruia vă oferă servicii de cea mai bună calitate, pe tot parcursul anului. Atât barul, cât şi restaurantul pensiunii, poartă aceeaşi amprentă caracteristică pe care o întâlnim şi la cabanele montane ale firmei COMEXIM R Lupeni, în nota dominantă a lemnului şi a trofeelor de vânătoare.

Condiţiile de cazare, în camere elegante şi intime, cu baie, apă caldă, aer condiţionat şi încălzire centrală, vă oferă tot confortul de care aveţi nevoie într-un concediu de mult visat.

Portul Gruia se află aşezat la 50 km de oraşul Drobeta Turnu Severin între localitãţile Gogoşu şi Pristol şi se poate ajunge la el cu autobuzul (pânã în localitatea Gruia şi de acolo cei doi km pânã la Dunãre pe jos) sau cu maşina proprie pe traseul Drobeta Turnu Severin – Şimian – Rogova – Cioroboreni – Pãtulele – Gruia. Din localitatea Gruia rămâne circa 1 km pânã la Pensiunea Gruia, aflatã pe malul Dunării.

- aspectul exterior şi interior al locaţiei turistice este principal!
- crearea unei atmosfere deosebit de prietenoase face bine turistului!
- salută-l, întinde-ţi mâna turistului!
- adresarea unor cuvinte de bun venit plac turistului!

- trebuie avut o ţinută decentă
- trebuie adoptat o poziţie suverană şi profesională
- ridicaţi-vă când oaspetele intră!
- oferiţii un loc, oferiţii o băutură sau o specialitate!
- informaţi-vă cu privire la dorinţele acestuia!

Turismul este unul dintre cei mai mari angajatori din lume şi în acelaşi timp unul din sectoarele economice ce se dezvoltă cel mai rapid. Turiştii pot fi persoane singure, familii, grupuri, agenţi de turism din ţară sau străinătate, turoperatori, etc. toţi fiind interesaţi de produsele şi serviciile disponibile în zonă sau la unitatea dumneavoastră turistică. Turistul lasă banii în regiune, contribuind astfel la bunăstarea şi dezvoltarea zonei. De aceea şi prestatorii trebuie să ofere ceva în schimb. Serviciile trebuie să corespundă aşteptărilor turistului, calitatea acestora să fie bună, ca oaspetele să-şi amintească cu plăcere de timpul petrecut aici. Turistul peste timp va trebui să-şi amintească de clipele frumoase petrecute în zona noastră, în frumoasa Vale a Jiului.
Nu uitaţi că dumneavoastră lucraţi pentru turist, el este cel ce vă dă de lucru. Oaspetele îşi va cheltuii banii pe cazare, masă, agrement, informare, servicii, carburant, etc. aducând astfel un venit zonei. Turistul nu doar aşteaptă ospitalitatea, ci şi plăteşte pentru aceasta. Mulţumirea clientului este scopul suprem. Face-ţi tot posibilul să aveţi doar clienţi mulţumiţi! De imaginea zonei trebuie să ne ocupăm toţi – atât lucrătorii din turism, prestatorii de servicii cât şi populaţia întreagă, de toţi depinzând dezvoltarea turismului din Valea Jiului.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, 

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

   Art. 1. – (1) Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se clasifică în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor prestate.
   (2) În scopul protecţiei turiştilor serviciile de cazare şi alimentaţie publică se asigură numai în structuri de primire turistice clasificate.
   (3) Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezentei hotărâri, se înţelege orice construcţii şi amenajări destinate, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişti, împreună cu serviciile specifice aferente.
   (4) Structurile de primire turistice includ:
   a) structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori în clădiri cu altă destinaţie, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;
   b) structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unităţi de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice.
   Art. 2. – (1) Clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului care eliberează certificatul de clasificare.
   (2) Operatorul economic, proprietar sau administrator de structuri de primire turistice, solicită Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 30 de zile înainte de darea lor în folosinţă.
   (3) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi a documentaţiei complete necesare, Ministerul Turismului efectuează verificările şi eliberează certificatul de clasificare. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul Turismului comunică operatorului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi clasificată.
   (4) În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării, operatorul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.
   Art. 3. – (1) Certificatele de clasificare sunt valabile până la modificarea criteriilor şi condiţiilor de clasificare pentru care se acordă. Operatorul economic va solicita preschimbarea certificatului de clasificare în situaţia în care criteriile de clasificare nu mai corespund categoriei acordate.
   (2) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic de preschimbare a certificatului de clasificare, Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauză şi va elibera un nou certificat de clasificare, corespunzător criteriilor de clasificare îndeplinite de operatorul economic. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare.
   Art. 4. – Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexa la certificatul de clasificare.
   Art. 5. – (1) Denumirea, tipul şi însemnele privind nivelul de clasificare al structurii de primire turistice se expun la loc vizibil, în exteriorul clădirii, iar certificatul de clasificare, numărul de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor se afişează vizibil şi în mod lizibil la recepţie, în holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turişti.
   (2) Certificatul de clasificare şi anexa la acesta privind structura spaţiilor se păstrează în permanenţă în structura de primire turistică în cauză, pentru a fi prezentate organelor de control abilitate.
   Art. 6. – Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice se stabilesc de Ministerul Turismului prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   Art. 7. – (1) În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor, operatorii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea următoarelor reguli de bază:
   a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie;
   b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit criteriilor prevăzute la art. 6;
   c) asigurarea unei temperaturi minime de 18°C în timpul sezonului rece în spaţiile de cazare şi de servire a mesei;
   d) deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a incendiilor – PSI, în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora;
   e) organizarea programelor artistice, a audiţiilor muzicale, video, TV, organizate în aer liber, în construcţii deschise, cum sunt cele care nu au toate laturile şi acoperişul izolate fonic, precum şi în construcţii provizorii, cum sunt corturile, terasele acoperite şi altele asemenea, să respecte nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementările specifice;
   f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute;
   g) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică;
   h) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare.
   (2) Operatorii economici care administrează structuri de primire turistică clasificate de pe litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi a celor de alimentaţie publică pe toată perioada sezonului turistic estival, respectiv în perioada 1 mai- 30 septembrie a fiecărui an.
   Art. 8. – (1) Certificatul de clasificare se retrage de către personalul de specialitate al Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe dintre regulile stabilite la art. 7 alin. (1).
   (2) Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al Ministerului Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate.
   (3) Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzând structurile de primire turistice cărora le-au fost retrase certificatele de clasificare şi, respectiv, lista celor cărora le-au fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian central şi cel puţin în unul local din judeţul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauză.
   (4) În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic, deţinător al structurii de primire turistică, nu are dreptul să desfăşoare activităţi turistice şi să încaseze venituri din exploatarea structurii de primire turistice respective.
   Art. 9. – Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la art. 7.
   Art. 10. – Constituie contravenţii următoarele fapte:
   a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare, după depăşirea termenelor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (4);
   b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificării;
   c) neafişarea certificatului de clasificare, a numărului de telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
   d) înscrierea unor informaţii false privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de clasificare în materialele de promovare, pe firme sau pe însemnele prevăzute la art. 5 alin. (1);
   e) continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea certificatului de clasificare sau refuzul prezentării, la solicitarea organelor de control, a documentelor de clasificare;
   f) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. e);
   g) împiedicarea sub orice formă a persoanelor împuternicite de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei hotărâri;
   h) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2).
   Art. 11. – Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează după cum urmează:
   a) faptele prevăzute la lit. c), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
   b) faptele prevăzute la lit. b), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
   c) faptele prevăzute la lit. a) şi d), cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
   d) fapta prevăzută la lit. e), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;
   e) faptele prevăzute la lit. f) şi g), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.
   f) faptele prevăzute la lit. h), după cum urmează: amendă de 10.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 15 mai a fiecărui an, 30.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 1 iunie a fiecărui an, 40.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează la data de 15 iunie a fiecărui an şi 50.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează la data de 1 iulie a fiecărui an.
   Art. 12. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
   a) persoanele anume desemnate din cadrul Ministerului Turismului pentru contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. a)-e, g) şi h);
   b) ofiţerii şi agenţii de poliţie pentru contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. f) şi g).
   Art. 13. – Dispoziţiile art. 10 referitoare la contravenţii vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării şi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 14. – (1) Certificatele de clasificare eliberate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sunt valabile pe perioada înscrisă în cuprinsul acestora. La expirarea acestei perioade operatorii economici au obligaţia de a solicita eliberarea noilor certificate de clasificare valabile pe perioadă nedeterminată.
   (2) Certificatele de clasificare eliberate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sunt valabile pe perioadă nedeterminată, până la modificarea criteriilor şi condiţiilor de clasificare pentru care s-au emis.
   Art. 15. – Contravenţiile prevăzute de prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 16. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2008. 

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneaza:
 —————
Ministrul turismului,
Elena Gabriela Udrea
Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,
Vasile Puscas
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Pogea
 

    Bucureşti, 10 iunie 2009. Nr. 709

          Festivalul VOCI DE COPII a lansat de-a lungul anilor reale talente din randul celor mici, care si-au luat zborul de pe mica scena a clubului din Aninoasa spre marile scene ale ţarii.
    Scena Centrului Cultural Orăşenesc Aninoasa a găzduit cea de-a XVII-a ediţie a festivalului judeţean de interpretare a muzicii uşoare VOCI DE COPII organizat de Consiliul local şi Primaria din localitate. Manifestarea este una de primă mărime în peisajul muzicii uşoare româneşti adresată copiilor şi adolescenţilor, festival cunoscut şi recunoscut în întreaga ţară pentru nivelul înalt de pregătire al concurenţilor şi pentru organizare.
În cele două zile de concurs, pe scena festivalului au urcat concurenţi din Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroşani şi Petrila, dar şi din Haţeg, Orăştie, Pui, Hunedoara şi Geoagiu.
Toţi concurenţii prezenţi în concurs au fost evaluaţi de către un juriu condus de compozitorul Aurel Manolache, directorul general al Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare „Mamaia Copiilor”, din acesta mai făcând parte compozitorul Cristian Alivej, Dumitru Cucu – regizor artistic, Bogdan Dragomir – realizator coordonator programe „Radio România Regional”, Valentina Rodinceanu – consilier în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor şi prof. Tiberiu Coconet, profesor la Şcoala de Muzica Petroşani.

     La Uricani, aceasta sarbatoare a fost intampinata cu o sporita bucurie, unde enoriasii bisericii ortodoxe in frunte cu un sobor de preoti oaspeti din Valea Jiului, s-a sarbatorit legitimitatea bisericii consfintitia cu hramul „Inaltarea Domului”.
     Procesiunea religioasa a fost precedata de momentul pomenirii si cinstirii eroilor, deschis cu intonarea imnului de stat al Romaniei de catre formatia fanfarei din municipiul Lupeni. La monumentul eroilr cazuti pe campul de lupta in primul si in al doilea rozboi mondial, s-au depus coroane de flori in momente de reculegere fiindu-le acordate onoruri militare.
Intaietatea le-a fost oferita veteranilor de razboi; moment emotionant de piosenie prin care acesti eroi vii, tot mai putini an de an, au venit cu flori de aducere aminte, sa dea onorul eroilor morti, candva fostii lor camarazi de arme.
Sirul coroanelor de flori au urmat apoi depuse de Primaria Uricani in frunte cu primarul Danut Buhaescu si toate institutiile din zona orasului Uricani.
Si ca un omagiu de cinstire inchinat eroilor, Scolile Generale nr. 1 si 2, sub indrumarea profesoarelor de religie, au prezentat un program artistic avand in repertoriu un savuros recital de poezii si cantece patriotice.
Dupa ce obstea parohiala si-a tratat enoriasii si oaspetii cu oua rosii, cozonac si vin, au fost cu totii invitati la o nedeie campeneasca organizata in fata Casei de Cultura de catre Primaria Uricani.
Pe esplanada Casei de Cultura  au evoluat formatii artistice de dansuri, solisti vocali de muzica populara si usoara, invitati speciali din Timisoara cu o suita de dansuri si cantece populare. Bucuria, voia buna, daruirea sufleteasca, s-au unit toate in spiritul sarbatorii ca o Inaltare sublima pana la pogorarea intunericului

      Aceasta sarbatoare e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii si pastreaza in ea un amestec fascinant de crestinism, paganism si vrajitorie. Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Floarea numită ca şi sărbătoarea – Sânziană sau Drăgaică – este galbenă sau albă şi se spune că înfloreşte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care – cred femeile bătrâne de la ţară – toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacă mai sunt şi descântate, puterile plantelor sporesc.
              Tot legendele spun ca, daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate cu inraitele ”Iele”.
Aproape nevinovate, pe de-o parte, fetele aduna din locuri stiute doar de ele flori galbene de Sanziene, pe care le amesteca, in cununite, cu ierburi de leac si descantec. Aceste cununite, in forma de cerc, sunt duse la biserica pentru a fi sfintite, ca fetele sa fie ferite de zanele si duhurile rele. Cununile, de regula, se arunca pe casa si daca se opresc acolo, e semn de nunta la acea gospodarie. Flacaii fac cununite in forma de cruce, tot din flori de sanziene, in amestec cu alte plante. Uneori, fetele si baietii arunca in ocolul vitelor coronitele, stiind ca, daca o coronita se opreste pe cornul unei vite tinere, ursitul (ursita) ii va fi tanar (tanara) iar daca nu, ursitul (ursita) ii va fi varstinic (varstnica). In anumite zone ale tarii exista incantatii care insotesc aceste gesturi, prin care Sanziana, zana cea buna a fetelor ajunse la maritis, este rugata sa ajute:

Sanziana, mandra floare
Ce ai tata mandru soare
Si pe Luna, mandra muna,
Alege si-a mea cununa
Pine-o pe coama de casa
Sa fiu faina, sanatoasa,
Pune-o-n corn de tauras
El sa vina din imas,
Sau pe corn intors spre frunte
Mandrul sa-mi vina din munte!…

Sătenii spun că este cea mai lungă zi a anului, ziua în care cucul cântă pentru ultima dată (amuţitul cucului este, de-altfel, o altă denumire a sărbătorii). Potrivit superstiţiilor populare, dacă se mai aude cucul şi după această dată, e semn că va fi un an secetos.
Momarlanii din Valea Jiului au un fel aparte de a le sarbatori. Anual, ei organizeaza o nedeie campeneasca, una dintre cele mai frumoase datini pastrate, in mod autentic, in aceasta zona a tarii. Pe timpuri, localnicii din catunele de munte ale Vaii Jiului isi dadeau intalnire pe coama muntelui cu fratii lor din Gorj. Anul acesta buna dispozitie a fost intretinuta de indragiti solisti de muzica populara, Taraful de la Vata si formatiile de dansuri din Lupeni si din judetele Gorj si Hunedoara.
Atractia sarbatorii a fost, si in acest an, concursul de cai, in cadrul caruia calaretii trebuiau sa poarte, in mod obligatoriu, straie populare romanesti autentice. Conform unei traditii de sute de ani, flacaii din catunele de munte, proprietari de turme de oi, se intrec pe un traseu greoi, in munti, calare pe cei mai de seama armasari. Obligatoriu, fiecare barbat care ia parte la aceasta sarbatoare trebuie sa se imbrace in costumul national specific zonei din care provine si sa faca fata provocarilor impuse de traseu.
Tot de  Sânziene, momârlanii şi turiştii sărbătoresc  împreună şi participa la o întrecere la fel de veche ca şi nedeia. „Concursul de Cai” le dă momârlanilor ocazia să se „bată” în animale de povară, fiecare dintre ei având în propria gospodărie cel puţin un cal. Conform obiceiurilor cu cât animalul este mai frumos şi mai puternic, cu atât stăpânul lui este mai avut. Tradiţia cere ca animalele de tracţiune să fie suspuse unor probe extrem de dificile, iar la final flăcăul care reuşeşte să câştige competiţia este declarat „omul nedeii”.
         La concurs s-au înscris 20 de concurenţi. Aceştia şi-au strunit caii pe un traseu de circa cinci kilometri, ce a pornit de la baza staţiunii şi a urcat până la Crucea din Straja, la o altitudine de circa 1500 de metri. La concursul din acest an au venit foarte mulţi concurenţi, dar o parte nu au fost lăsaţi să participe deoarece nu aveau port popular aşa cum cere tradiţia..
În staţiunea de lângă municipiul Lupeni au ajuns şi câţiva austrieci care au ţinut să vadă întrecerea tradiţională a momârlanilor, dar şi să participe la petrecerea câmpenească care a urmat. Au avut parte de vreme însorită şi au fost întâmpinaţi cu muzică populară şi mititei, iar berea a curs din belşug.
Se spune ca e bine sa iti cunosti istoria pentru a-ti putea previziona viitorul. Ce se intampla atunci cand il dai uitarii? In spirit pur comercial si dand dovada de pragmatismul impus de timpurile pe care le traim, ar trebui sa dam arhaicului si autenticului recunostinta pe care o merita