CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA VALEA JIULUI PETROSANI
Despre Noi
 Turism Valea Jiului
Unitati Turism
Noutati
servicii turism
Galerie Foto
parerea ta conteaza
AcasaContact
Oferte InterneOferte ExterneCircuiteBilete AvionCere Oferta / Rezervare / Cazare
 
Valea Jiului Istoric
Principalul oras al Vaii Jiului este Municipiul Petrosani. Facand un scurt istoric al acestor meleaguri, aflam ca aici au existat civilizatii din cele mai vechi timpuri. Astfel, una dintre versiuni ne arata ca inca din paleolitic, un grup de oameni preistorici ce locuiau in Pestera Bolii (la 6 km de Petrosani - deschisa pentru turisti) unde s-au gasit urme de civilizatie (vase si margele de lut), au emigrat in Valea Jiului datorita unui alt trib care i-a atacat, aici in Vale gasind mediu propice si linistit in dezvoltarea lor. Prin descoperirile arheologice facute in aceasta zona, reiese ca in decursul timpul au avut loc framantari ce au dus la popularea si prosperarea Vaii Jiului. Au fost descoperite de la unelte de piatra, arme, monezi de aur, bronz pana la situri istorice din epoca bronzului, iar mai apoi din timpul Regelui dac Dromihete 400 i.e.n., pana in perioada dominatiei romane ca mai apoi in epoca de inflorire sa decada odata cu retragerea legiunilor romane ale lui Aurelian. In secolele din evul mediu au avut loc framantari importante legate de colonizari, razmerite, modificari ale granitei ce delimita Ardealul de Muntenia. Toate acestea si-au pus amprenta asupra evolutiei social-economice ale acestei zone avand totusi o ascensiune in ciuda faptului ca uneori aceasta a fost mai lenta sau chiar a stagnat.
Istoria aminteste de dominatia boierilor Cindesteni din Tara Hategului astfel ca la:
-1493 - se atesta prin primul document cunoscut intocmit la Buda, ca Mihail Kendeffi (Cindea) este proprietar al mosiilor din Valea Jiului. Orasul Petrosani de astazi fiind populat cu locuitori din Petros care au migrat spre Valea Jiului.
-1633 - se atesta zamislirea comunei Petroseni, la inceputul veacului al XVII-lea fiind locuita de mai multe familii ce aveau un hotar despartitor pe paraul Maleia.
-1750 - ia nastere satul Livezeni, acesta fiind populat cu locuitori din satul Livadia aflat in sudul Tarii Hategului.
-1788 - 1792 - cea dintai mentiune ca localitate facuta de Lt. col. Gotze, prusac la origine, care atunci cand s-a intors dintr-o calatorie in Orient, a trecut prin Tarile Romane amintind si de Petroseni, ca de un sat cu ointindere foarte mare.
-1840 - descoperirea carbunelui in Valea Jiului iar ulterior deschiderea primelor si celor mai vechi mine din Valea Jiului la Petrila si Dalja.
-1866 - Petrosani este declarat centrul acestui tinut.
-1860 - 1870 - se remarca o adevarata revolutie sociala prin inceperea exploatarii carbunelui, aceasta aducand in Valea Jiului oameni de toate confesiunile si nationalitatile din Tirol, Boemia, Slovacia, Bucovina, Galitia.
- 1870 - se face legatura feroviara Petrosani - Simeria
- 1871 - prima scoala cu predare in limba germana
- 1930 - Petrosaniul este declarat oras si numara 15.377 de suflete (65% romani, 35% straini)
- 1968 - Petrosaniul este declarat Municipiu Petrosaniul ia nastere de-a lungul timpului contopindu-se cu satele Dalja si Livezeni.
 
INFORMATII DESPRE ZONA TURISTICA VALEA JIULUI

Din Petrosani, putem admira M-tii Sureanu, ce strajuiesc la hotarul de nord al depresiunii, din inima caruia izvoraste Jiul de Est. Acesti munti se caracterizeaza prin inaltimi domoale, cu varfuri ce abia depasesc 2000m. (Varful lui Patru - 2130m, Sureanu - 2059m, Ausel - 2005m). Masivul se intinde pe plaiuri si pasuni bogate si culmi impadurite ce nu depasesc limita de 1200/1400m. Din acest masiv muntos isi trag izvoarele raul Cugir in sectorul de nord, Streiul in sectorul de vest si Jiul in sectorul de sud.

In acest masiv de afla cabanele: Lunca Florii, Voievodu, Ausel. Acest masiv poarta amprenta dominatiei romane prin fortificatiile din Varful Comarnicel si Varful lui Patru unde s-au gasit vestigii din aceasta perioada.
In partea stanga a soselei avem masivul Parang supranumit si reduta de piatra a Carpatilor reprezentand cea mai insemnata grupa montana dintre Jiu si Olt, masivul Parang avand o suprafata de 1000 Km2. Creasta principala este dominata de Varful Mandra 2519 m. Fiindu-ne vizibila creasta vestica putem observa Varfurile Badea, Carja, Stoenita, Gemanarea, Mandra.

Parangul este caracterizat prin creste abrupte si caldari adanci; are peste 40 de lacuri glaciare numindu-se si "perlele Parangului", stand ascunse la pieptul muntelui. In masivul Parang exista o rezervatie naturala care gazduieste lacurile: Galcescu, Pencu, Vidal, Setea Mare, aceasta numindu-se Rezervatia geologica si botanica Galcescu (42ha).

Posibilitati de practicare a turismului pe timp de vara si a sporturilor de sezon iarna, cu posibilitati de cazare la cabanele montane, zona beneficiind de instalatii de transport pe cablu, teleschiuri, partii de schi amenajate cu nocturna.Masivul Parang isi are limitele geografice pe axele unor importante cursuri de apa, in nord Jiul de E, in est Lotrul si Oltetul, in vest Jiul. Sa nu incheiem descrierea acestui masiv fara a aminti ca Eschil, - 500 i.Chr. iar mai apoi Herodot, spun intr-o legenda despre muntele Parangos unde Prometeu a fost pedepsit sa stea 3000 de ani in tinutul de piatra de catre Zeul Jupiter.

In 1750 satul Iscroni ia nastere prin migrarea locuitorilor din satul Ciopeia din Tara Hategului. Aici a luat fiinta o colonie de muncitori italieni care lucrau la constructia caii ferate, urmasii lor locuind si astazi in Iscroni.

Masivul Valcan este un masiv ascendent de la est la vest culminand cu cel mai inalt varf din acest masiv, Varful Oslea de 1946m. In acest masiv se mai afla padurea seculara de la Gorovita de 55 ha, pestera Gura Plaiului declarat monument al naturii, platoul carstic Pocruia - Tismana, padurile de castani comestibil de pe versantul estic al Pocruia, toate acestea constituind rezervatii naturale si stiintifice de mare valoare.

O alta asezare importanta este orasul Vulcan, veche vatra civica si minereasca.In 1778 se atesta prima asezare denumita Coroiesti, care a ramas si astazi cartier al orasului Vulcan. Populatia care alcatuia asezarea provenea din satul Coroiesti din sudul Tarii Hategului si a trecut prin pasul Merisor - Dealul Babii. Traseul ce strabate pasul Valcan si pasul Merisor este recunoscut in istorie ca un drum de comunicatie ce facea legatura dintre Oltenia si Tara Hategului prin punctul Dealul Babii acesta numindu-se "Drumul cel mare";

Prin unirea satelor Coroiesti si Crividia ia nastere orasul Vulcan. O incursiune pe "Drumul cel mare", care a fost folosit si de Mihai Viteazul pentru trecere ostilor in Trasilvania, se ajunge in zona turistica Pasul Valcan, cu cabane ce ofera conditii de cazare, masa si petrecerea timpului liber, acesta fiind un loc de adapost si odihna pentru turistii aflati pe creasta Muntilor Valcan.Din orasul Vulcan spre Lupeni  intalnim localitatea Paroseni, asezare fondata in 1773 in urma migrarii populatiei din satul Paros din sudul Tarii Hategului.

Orasul Lupeni a luat fiinta prin unirea de-a lungul timpului a doua sate, Lupeni si Barbatenii de sus, azi cartier al orasului. Acest vechi centru minier se afla la 18 km de Petrosani. Punctele de atractie turistica sunt zona de agrement Braita si Statiunea Turistica Straja. Accesul se face pe drumul auto care are o lungime de 8 km sau cu telescaunul. Relieful orasului Lupeni este in general framantat datorita multimii vailor ce coboara din muntii inconjuratori care isi desfac in felurite indoituri inaltimile goale si colturoase spre varf si acoperite de paduri dese pe culmile brazdate de paraie repezi, dezvaluind privitorului cele trei mari podoabe ale pamîntului - muntii, padurile si apa.

Masivul Straja cu frumoasa ei statiune ofera multiple posibilitati de practicare a drumetiilor si sporturilor de iarna datorita climei reci, zapada persistand din luna noiembrie pana in aprilie. Zona este dotata cu un telescaun, 6 partii de schi amenajate cu 6 teleschiuri si instalatie nocturna. Cabanele Montana, Caprioara, Mara,  La Hudacu, La Mosu, Platoul Soarelui, Fratii Jderi, etc. pot oferi petrecerea unor clipe de neuitat

Potentialul turistic natural al zonei este imbogatit de un monument memorial "Crucea Eroilor" aflata la 1485 m altitudine. Cu o inaltime de 18,6m a fost ridicata in  1996 de catre Comexim R Lupeni, inchinata jertfei romanilor din primul razboi mondial. Nu departe de aceasta se afla Schitul Straja, unicat in tara, situat la altitudinea de 1440m inconjurat de un complex de sculptura monumentala, fiind locul unde se incheie procesiunea Drumul Crucii. Acest eveniment se desfasoara in fiecare an in Vinerea Mare. Pe parcursul sau sunt marcate popasurile lui Isus, locuri in care cate o troita aminteste de momentele in care Mantuitorul s-a prabusit sub povara crucii.

Din Barbatenii de sus se pot observa in stanga masivul Valcan cu Varfurile Mutu, Negrele, Coarnele iar pe partea dreapta in masivul Retezat Varful Oboroca si Mierleasa.

Orasul Uricani ia nastere la sfarsitul secolului XVII fiind populat cu bastinasii din satul Uric din sudul Tarii Hategului si bastinasii din satele din nordul Olteniei. In anul 1964 acesta este declarat oras. In acest oras turistul poate petrece clipe inedite in special la Casa Amicii, un complex turistic de neuitat mai ales ca acolo gasiti un muzeu cu antichitati de o valoare inestimabila. Multi turisti din tara si strainatate au trecut pragul acestui locas din inima orasului Uricani.

Spre Campu lui Neag, trecatorul trece prin satul Valea de Brazi. Pe versantul stang putem observa Varful Sigleul Mare si cariera de cuart din masivul Valcan. In partea dreapta este paraul Valea de Brazi ce izvoraste de la poalele Muntelui Tulisa, unde in primul razboi mondial s-au dat lupte grele si în cinstea carora pe culmea Fagetel a fost ridicata o cruce comemorativa fiind vizibila si astazi.

In amonte, pe paraul Valea de Pesti se afla Pestera de Gheata. Chiar de la intrare in Campu lui Neag simtim aerul tare de munte, simtim apropierea fata de natura, satul aflandu-se la 850 m altitudine. O asezare cu origini stravechi de pe vremea dacilor, atestarea documentara facandu-se abia in sec XV, aceasta fiind populata cu locuitorii din satele din nordul Olteniei.

La iesire din localitatea Campu lui Neag spre Complexul Turistic Cheile Butii, ne intampina cel mai inalt si mai impunator masiv muntos ce strajuieste tot la nord depresiunea Vaii Jiului - Masivul Retezat. Acest masiv mai este denumit si "Regele muntilor" din Carpatii Romanesti, tainic loc al legendelor, cu uriasi si feti frumosi, imparatia ciclopilor si a cailor inaripati. Acest masiv isi leaga numele de varful ciuntit al Retezatului, a carui forma poate fi recunoscuta de la mari distante. Pe suprafata de 800 km² a masivului Retezat, se inalta peste 60 de varfuri cu peste 2000m, varfurile cele mai cunoscute fiind Peleaga 2509m, Papusa 2507m, Retezat 2482m. Acest masiv muntos apartine superlativelor turistico - geografice renumit prin frumusetea caldarilor sale glaciare, 82 la numar, cu cel mai mare lac glaciar din tara, Lacul Bucura cca. 10ha. Pe suprafata acestui masiv se afla Parcul National Retezat infiintat in 1935 fiind rezervatie naturala cu o suprafata de 10100 ha in cadrul careia se afla Rezervatia Stiintifica Zlatuia (Gemenele) de 3700 ha. In perimetrul acestui masiv exista specii de plante si animale declarate monumente ale naturii.
Spre zona turistica a Cheilor Butii, cu multe cabane primitoare, deslusim in partea stanga culmile impadurite ale Varfului Arcanu iar in dreapa creasta sudica a Retezatului cu Varful Vacarea, Lazar, Gruniurile si Custura parca impungand orizontul. Trecand peste paraul Lazarul putem observa in fata muntii Piule si Plesa, un monolit de calcar cu pereti si versanti abrupti ce strajuiesc Valea Butii si cheile paraului Buta. Soseaua ce va uni Valea cu Herculane va fi o noua poarta de acces spre aceasta Zona numita VALEA JIULUI.
     
Contactati-ne si nu veti regreta!
Numai vizitand aceste locuri va puteti convinge de frumusetea lor!